Frumoasă-i iarna
în Moldova
E iarăși iarnă în Moldova… Miroase a brad, miroase pe
uliță a pîine coaptă, miroase a portocale. Iarna în Moldova este anotimpul de
vis – toate dealurile și cîmpiile sunt acoperite cu un strat gros de zăpadă.
Pomii încărcați de luminițe îmbracă și ei haine albe, fiind împodobite parcă cu
diamante prețioase. Casele își pun căciulițe albe să fie și ele la modă. Anul
acesta avem zăpadă din plin, zăpadă albă, moale, zăpadă cum doar în Moldova
poate fi.
Sunt acasă, în Moldova, dar totuși duc dorul iernii de
acasă – dorul iernii mele din copilăria petrecută la Sîngerei. Dorul iernilor
lungi cu nămeți de 2 metri, cînd tăticul ne săpa tuneluri ca să putem ieși din
ogradă, cînd împreună cu fratele făceam babe de zăpadă mai mari ca noi, ne tăvăleam și ne bulgăream cu zăpadă, cînd ne
dădeam cu săniuța toată ziua și seara ajungeam acasă cu obrăjorii rumeori,
aranjîndu-ne repede lîngă soba fierbinte.
Acum pot doar cu nostalgie să-mi amintesc de acele
timpuri – iarna avem zăpadă din ce în ce mai puțin, focul în sobă nu mai arde,
copii tot mai puțini sunt la derdeluș, și eu am crescut, iar iarna de la
capitală nu este la fel ca a mea de acasă.
Iarna în Moldova este anotimpul care adună toată lumea
într-o conspirație a dragostei, a bunăvoinței, a purității, într-o atmosferă
călduroasă în familie, în jurul Pomului de Crăciun, cu răsunet de colinde, cu
flori de gheaţă la ferestre.
Nicăieri nu este mai frumoasă, decît iarna de acasă...
Ulița copilăriei mele unde ne dădeam la vale cu săniuța
Priveliștea de la geamul meu - iarna studenției mele
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDin nou iti descopar talentul literar, esti ca o perla rara, nu te arati des, imi plac descrierile tale. poate ar trebui sa iti consacrii mai mult timp condeiului. Te pup
RăspundețiȘtergere